Celula cu dimensiune naturala

Si implicatiile ei in apicultura si varroa

            “Toate functioneaza daca le lasi” – Rick Nielsen, Cheap Trick

            S-a discutat si s-a scris mult despre celula mica recent, si despre efectul ei asupra varroa. Sa clarificam cateva lucruri despre celula naturala.

Este celula mica = celula naturala?

            S-a pretins ca celula mica ar ajuta la reducerea varroa. Celula mica are dimensiunea de 4.9 mm. Foita standard de fundatie de fagure are celula de 5.4 mm. Care este celula naturala?

Badoux 1893

            A facut albine mai mari folosind celule mai mari. Pinchot, Gotarski si altii au marit celula pana la 5.74 mm. Dar prima foita a lui A.I. Root avea 5 celule pe inch adica 5.08 mm. Apoi a inceput sa produca foita cu 4.83 celule pe inch adica 5.26 mm. (ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 125-126)

Legea lui Severide

            „Principala cauza a problemelor sunt solutiile”

Foita de fundatie de fagure azi

Rite cell® 5.4 mm

Dadant normala pt. puiet 5.4 mm

Pierco medie 5.2 mm

Pierco deep 5.25 mm

Mann Lake PF120 medie

Mann Lake PF10

Nota: Mann Lake PF100 si PF120 nu au aceeasi dimensiune ca si Mann Lake PF500 si PF520 de 5.4 mm.

Dadant 4.9 mm  masurat

Fagure natural de 4.7 mm

Masurare fagure de 4.7 mm

Dimensiuni de celule

            Fagure natural lucratoare                       4.6 la 5.1 mm

            Lusby                                                   4.83 mm medie

            Dadant 4.9 mm celula mica                   4.9 mm

            Honey Super Cell                                 4.9 mm

            Perma Comb scufundat in ceara            4.9 mm

            Mann Lake PF100 si PF120                4.95 mm

            Fagure 19th century                              5.05 mm

            Perma Comb                                        5.05 mm

            Dadant 5.1 mm celula mica                   5.1 mm

            Foita Pierco                                          5.2 mm

            Foita Pierco deep                                 5.25 mm

            Foita Pierco medium                             5.35 mm

            RiteCell                                                5.4 mm

            Foita standard lucratoare                      5.4 la 5.5 mm

            7/11                                                     5.6 mm

            HSC medie                                          6.0 mm

            Trantor                                                 6.4 la 6.6 mm

            Nota: fagurii claditi din plastic sunt cu 0.1 mm mai mari la gura, asadar echivalentul trebuie luat diametrul de la fundul celulei.

            Ce am facut pt. a obtine faguri naturali

·        Stupi cu leat superior

·        Rame fara fundatie

·        Fasii de pornire

·        Fagure liber

·        Rama goala intre faguri claditi

Ce diferenta este intre natural si „normal”? Retineti ca foita normala are dimensiunea celulei de 5.4 mm iar celula naturala intre 4.6 si 5.0 mm.

Volumul celulelor

            Dupa Badoux:

            Latimea celulei  Volumul celulei

            5.555 mm                     301 mm³

            5.375 mm                     277 mm³

            5.210 mm                     256 mm³

            5.060 mm                     237 mm³

            4.925 mm                     222 mm³

            4.805 mm                     206 mm³

            4.700 mm                     192 mm³

            Din ABC XYZ in apicultura  editia 1945 pag. 126

Lucruri care afecteaza dimensiunea celulei

• Intentia lucratoarei in momentul cladirii
• Puiet de trantor
• Puiet de lucratoare
• Provizii de miere
• Dimensiunea albinelor care cladesc fagurele
• Distanta dintre rame

Ce este regresiunea?

            Albinele mari, din celule mari, nu pot cladi celule cu dimensiune naturala. Cladesc ceva intermediar. Majoritatea vor cladi celule de lucratoare de 5.1 mm.

            Urmatoarea generatie de puiet va cladi celule apropiate de 4.9 mm.

            Singura complicatie pt. a obtine celula mica sau celula naturala este nevoia de regresiune.

Cum se face regresiunea?

            Pt. a face regresiunea, indepartati fagurele vechi si lasati albinele sa cladeasca ceea ce doresc (sau dati-le foita cu celula de 4.9 mm).

            Dupa ce au crescut puiet pe fagurele nou, repetati procesul.        Se indeparteaza fagurii cu celule mai mari.

            Cum se indeparteaza fagurii cu celule mai mari? Este procedura normala de a fura miere de la albine. Dar ramele cu puiet sunt aici in discutie. Daca introduceti mereu rame goale in mijlocul cuibului, le puneti intre faguri claditi drept pt. a obtine faguri drepti, albinele vor cladi fagurele si va fi ouat. Pe masura ce este cladit, se adauga alta rama. Cuibul se extinde pt. ca se tot introduc rame. Cand ramele cu celule mari sunt prea departe de centru (de obicei cand ajung la peretele exterior), sau cand albinele reduc cuibul toamna, ramele vor fi umplute cu miere dupa eclozionarea puietului si atunci se pot recolta. De asemenea se pot muta ramele cu puiet capacit cu celula mare deasupra unuei gratii haneman si dupa eclozionare se indeparteaza rama.

            Va rog a nu face confuzii cu privire la regresiune. In permanenta primesc intrebari daca este bine sa instalezi un roi la pachet pe foita de 5.4 mm prima data pt. ca albinele nu pot cladi bine foita de 4.9 mm. Daca doriti sa reveniti la celula naturala sau la celula mica, niciodata nu este avantajos a folosi foita cu celula prea mare utilizata azi in mod curent. Este pur si simplu contraproductiv. Cu un roi la pachet, daca se face asta, pur si simplu se rateaza o etapa completa de regresiune. Metoda lui Dee Lusby este sa faca scuturari (sa scuture toate albinele de pe faguri) pe foita cu celula de 4.9 mm, apoi o noua scuturare tot pe foita de 4.9 mm pt. a finaliza regresiunea principala, apoi se indeparteaza fagurere cu celula mai mare pana cand in cuib se gaseste doar celula de 4.9 mm. Scuturarile sunt metoda cea mai repida dar reprezinta o metoda stresanta, iar cand se cumpara un roi la pachet, o scuturare s-a facut deja. Eu as profita de ea. Daca intentionati sa reveniti la celula naturala, incetati complet sa folositi foita de fundatie cu celule mari uzuala astazi. Provocarea este de a indeparta din cuib fagurii cu celule mari.

            O alta conceptie gresita este ca in timpul regresiunii se inregistreaza pierderi mari. Dee Lusby a mers la modul brutal, nici un tratament si doar scuturari. A pierdut multe albine in acest proces. Multi altii au patit la fel. Dar nu e nevoie de asta.

            In primul rand, nu exista nici un stres daca se lasa albinele sa-si construiasca fagurele. Au facut asta dintotdeauna. In al doilea rand, nu este necesar sa se faca scuturari, este doar mai rapid. In al treilea rand, nu trebuie renuntat din start la tratamente. Se poate monitoriza nr. de paduchi (eu asa as face) pana cand lucrurile sunt stabile. Intre timp se poate folosi un tratament care nu lasa reziduri daca numarul paduchilor ajunge prea mare. Eu nu am avut pierderi datorita varroa facand regresiunea in acest mod, nu am avut pierderi datorita stresului suplimentar si nu a fost nevoie de tratamente.

Observatii cu privire la celula naturala

            In primul rand nu exista o singura dimensiune de celula in stup sau o singura dimensiune pt. puietul de lucratoare. Observatiile lui Huber cu privire la trantori mai mari provenind din celule mai mari au condus la experimentele sale in legatura cu dimensiunea celulei. Din nefericire, pt. ca nu avea la dispozitie foita de fundatie de fagure, aceste experimente au vizat doar plasarea de oua de lucratoare in celula de trantor, ceea ce desigur a esuat. Albinele cladesc o varietate de celule care produc o varietate de dimensiuni de albine. Probabil ca aceste subcaste servesc in stup cu abilitati mai diverse.

            Prima „editie” de albine dintr-un stup tipic (albine marite artificial) cladesc de obicei celule de 5.1 mm pt. lucratoare. Aceasta variaza mult, dar tipic asta se regaseste in centrul cuibului. Unele albine se vor micsora mai repede.

            Urmatoarea generatie de albine, daca au posibilitatea de a trage fagure nou, vor cladi celula de lucratoare intre 4.9 si 5.1 mm, si unele mai mici si mai mari. Distanta dintre faguri, daca se lasa la alegerea acestor albine regresionate, este tipic 32 mm in centrul cuibului. Generatiile urmatoare se pot micsora usor.

Observatii cu privire la distanta naturala dintre faguri

Distanta de 32 mm corespunde observatiilor lui Huber

            „stupul consta din 12 rame verticale distantate la 32 mm. Este imperativ ca aceasta masura sa fie precisa.” Francois Huber 1789

Grosimea fagurelui dupa dimensiunea celulei

            Dupa Badoux (se refera la grosimea fagurelui in sine nu la distanta dintre faguri)

            Dimensiunea celulei                   Grosimea fagurelui

            5.555 mm                                 22.60 mm

            5.375 mm                                 22.20 mm

            5.210 mm                                 21.80 mm

            5.060 mm                                 21.40 mm

            4.925 mm                                 21.00 mm

            4.805 mm                                 20.60 mm

            4.700 mm                                 20.20 mm

            ABC XYZ in apicultura editia 1945 pag. 126

Fagure salbatic intr-un hranitor superior distanta intre faguri 30 mm

            Aici se poate urmari un cuib care s-a mutat intr-un hranitor superior desi era destul loc in cutii. Distanta intre fagurii crescuti natural este cateodata chiar de 30 mm dar tipic de 32 mm.

Timpii de capacire si eclozionare si varroa

            Capacirea cu 8 ore mai devreme a celulei reduce la junatate numarul de varroa care infesteaza celula.

            Eclozionarea cu 8 ore mai devreme reduce la jumatate numarul de urmasi ai unui varroa dintr-o celula infestata.

            Timpii de capacire si eclozionare (se bazeaza pe observarea albinelor pe fagure cu celula de 5.4 mm, folosit uzual azi)

            Capacire la 9 zile dupa ouare

            Eclozionare la 21 zile dupa ouare

Observatiile lui Huber

            Observatiile lui Huber privind timpii de capacire si eclozionare pe fagure natural.

            Se are in vedere ca in ziua 1 nu s-a scurs timp deloc si in ziua 20 s-au scurs 19 zile. Daca aveti indoieli adunati timpul scurs la care se refera. Se ajunge la 18 ½ zile.

            „viermele de lucratoare petrece 3 zile sub forma de ou, 5 zile sub forma vermiculara, iar apoi albinele inchid celula cu un capac de ceara. Viermele incepe acum sa-si teasa coconul, operatie in care se consuma 36 de ore. In 3 zile, se preschimba in nimfa si petrece sub aceasta forma 6 zile. Este doar intra 19-a zi a existentei sale, din momentul ouarii, cand ajunge la stadiul de musca” – Francois Huber 4 septembrie 1791.

Observatiile mele

            Observatiile mele asupra capacirii si eclozionarii pe fagure de 4.95 mm.

            Am observat la rasele de albina carnica si albina italiana capacire cu 24 de ore mai rapida si eclozionare cu 24 de ore mai rapida, pe celule de 4.95 mm in stup de observatie.

            Observatiile mele pe celula de 4.95 mm

            Capacire la 8 zile dupa ouare

            Eclozionare la 19 zile dupa ouare

De ce as dori celule naturale?

• Se reduce varroa deoarece:
• Capacirea este cu 24 de ore mai rapida rezulta mai putina varroa in celule la momentul capacirii
• Eclozionarea cu 24 de ore mai rapida rezulta ca mai putini varroa ajung la maturitate si imperechere
• Comportament de descapacire a celulelor infestate mai accentuat

Cum se obtin celule naturale

            Stupi cu leaturi superioare

            Se fac leaturile de 32 mm pt. zona cu puiet

            Se fac leaturile de 38 mm pt. zona de miere

            Rame fara foita de fundatie de fagure

            Se face un ghid pt. fagure cum a facut Langstroth (vezi Stupul Langstroth si albina)

ghid pt. fagure facut in leatul de sus

            
 Este de asemenea util sa se reduca lateralele distantiere la 32 mm.

            Sau

            Se fac fasii de pornire

            Se foloseste o scandurica udata in saramura care se scufunda in ceara pt. a face foite de pornire. Se taie fasii late de 20 mm si se prind in rama.

Cum se obtin celule mici

            Se foloseste foita de 4.9 mm sau

            Se folosesc fasii de pornire cu celule de 4.9 mm

Ce sunt asadar celulele naturale?

            Am masurat foarte mult fagure natural cladit. Am gasit celule de lucratoare intre 4.6 si 5.1 mm majoritatea inte 4.7 si 4.8 mm. Nu am gasit zone mari cu celule de 5.4 mm. Asadar as putea sa spun:

Concluzii:

            Pe baza masuratorilor pe fagure natural cu celula de lucratoare:

• Nu este nimic nenatural in dimensiunea celulei de 4.9 mm.
• Dimensiunea de 5.4 mm nu este normativul intr-un cuib
• Celulele mici si celulele naturale m-au ajutat sa obtin stupi stabili la varroa fara tratamente.

Intrebari frecvente:

            I: nu dureaza mai mult sa cladeasca fagurele lor natural?

            R: nu este adevarat. Dupa observatiile mele (si ale altora care au testat), albinele cladesc pe plastic cu cea mai mare ezitare, pe foita de ceara cu ceva mai putina ezitare si fagurele lor cu cel mai mult entuziasm. Dupa observatiile mele, si ale altora precum Jay Smith, regina prefera sa depuna oua in fagurele natural.

            I: daca celula mica sau celula naturala controleaza varroa, de ce au pierit albinele salbatice?

            R: problema este ca aceasta intrebare se bazeaza pe mai multe presupuneri.

            Prima presupunere este ca albinele salbatice au pierit. Nu este adevarat. Vad multe albine salbatice si din ce in ce mai multe an de an.

            A doua presupunere este ca, atunci cand mor unele albine salbatice, toate mor de varroa. Multe au venit asupra albinei inclusiv paduchii traheali si virusurile. Pana la urma este o problema de selectie. Cele care nu au rezistat au murit.

            A treia presupunere este ca un influx urias de varroa adus din exterior prin furtisag intr-un stup nu ar conta. Chiar daca ai o populatie de varroa stabila si controlata, un influx urias de afara va coplesi orice stup.

            A patra presupunere este ca un roi evadat recent va cladi celula mica. Vor cladi ceva intermediar. Pt. multi ani, majoritatea albinelor salbatice erau roi evadati recent. Albinele mari (albine de pe foita cu celula de 5.4 mm) cladesc un fagure intermediar, de obicei pe la 5.1 mm.Asadar aceste albine domestice evadate recent nu sunt complet regresionate si adesea pier in primii doi ani.

            A cincea presupunere este ca apicultorii ce folosesc celula mica nu cred in existenta unei componente genetice in rezistenta la varroa. In mod evident exista albine mai putin igienice si mai mult sau mai putin in stare sa faca fata la numeroasele boli si daunatori. Oridecate ori apare o noua boala, albinele salbatice trebuie sa-i faca fata fara nici un ajutor.

            A sasea presupunere este ca albinele salbatice au pierit subit. Albinele s-au diminuat in ultimii 50 de ani in ritm sustinut datorita excesului de pesticide, pierederea habitatului si a culesului, mai recent datorita paranoiei. Oamenii aud de africanizate si omoara orice roi. Unele state au uciderea albinelor salbatice drept politica oficiala.

            I: daca albinele sunt in mod natural mai mici, de ce nu a observat nimeni asta? Si de ce zic savantii ca sunt mai mari?

            R: nu inteleg de ce savantii afirma ca sunt mai mari, probabil asta este legat de chestiunea regresiunii. Daca iei albine de pe fagure cu celule mari si le lasi sa cladeasca ceea ce vor, ce vor construi? Este acelasi lucru cu fagurele natural? Uneori avem diferente de observatie datorita multitudinii de factori implicati.

            Nu cred ca ar fi greu de acceptat ca albinele sunt in mod natural mai mici din moment ce s-au facut o multime de masuratori in decursul secolelor. Scrierile lui Dee Lusby (disponibile pe www.beesource.com) fac referinta la multe articole si discutii despre dimensiunea albinei si fagurelui si conceptul de a mari albinele. Cu multa usurinta gasim dovezi ca albinele erau mai mici.

            Cautati cartile ABC XYZ in apicultura si cautati la „dimensiunea celulei”.

            Iata cateva citate de acolo:

            ABC XYZ in apicultura editia 38, 1980, pag. 134:

            „Daca apicultorul obisnuit ar fi intrebat cate celule sunt pe inch , de lucratoare sau trantor, ar raspunde fara indoiala ca 5 respectiv 4. Intradevar multe carti de apicultura propun aceste cifre. Este aproximativ corect, mai ales pt. albine in special pt. matca. Dimensiunile trebuie sa fie exacte altfel va fi un protest. In 1876 cand A. I. Root, autorul original al acestei carti, a construit primele role de facut foita de fagure, a facut matritele cu 5 celule de lucratoare pe inch. Albinele au cladit frumos aceasta fundatie, regina a ouat, dar, daca aveau ocazia, prefereau sa cladeasca propriul fagure fara fundatie. Suspectand motivul, d-l Root a inceput sa masoare multe bucati de fagure natural si a descoperit ca primele sale matrite, cu 5 celule pe inch, era putin prea mici. Rezultatele masuratorilor sale au indicat putin peste 19 celule pe 4 inch masurare liniara, sau 4.83 pe inch.”

            Cam aceeasi informatie o gasim in ABC XYZ in apicultura editia 1974 la pag. 136; editia 1945 la pag. 125; editia 1877 la pag. 147 spune:

            „Cele mai bune specimene de fagure de lucratoare contin in general 5 celule pe inch, astfel aceasta dimensiune a fost adoptata pt. foita de fundatie de fagure.”

            Toate referintele istorice urmatoare indica aceeasi masuratoare, 5 celule pe inch:

• Apicultura de Evertt Franklin Phillips pag. 46
• Apicultura rationala de Dzierzon pag. 8 si pag. 27
• Ghidul apicultorului britanic de T. W. Cowan pag. 11
• Stupul si albina de L. L. Langstroth pag. 74 in editia a patra dar in toate editiile

Aceasta idee de „5 celule pe inch” este urmata in toate editiile ABC XYZ in apicultura de articolul „vor dezvolta celulele mai mari o albina mai mare?” si informatii despre cercetarile lui Badoux.

Sa facem calculele

            5 celule pe inch, standardul pt. fundatie in anii 1800, inseamna 5 celule la 25.4 mm adica 5.08 mm pe celula. Asta inseamna cu 0.32 mm mai putin decat dimensiunea uzuala folosita azi.

            Masuratorile lui A. I. Root de 4.83 celule pe inch inseamna 5.25 mm pe celula, cu 0.15 mm mai mica decat fundatia standard. Desigur daca se masoara mult fagure, se gaseste o variatie mare in dimensiunea celulei, ceea ce face dificil a spune care este dimensiunea naturala a celulei in fagure. Dar eu am masurat (si fotografiat) fagure cu celula de 4.7 mm de la rasa carnica, si am fotografiat fagure natural de 4.4 mm. In mod tipic exista variatie, centrul cuibului are celulele mai mici. Se gaseste mult fagure de la 4.8 la 5.2 mm cel mai mult in centru de 4.8 si spre margini 4.9, 5.0, 5.1 si ceva de 5.2 mm pe marginile cuibului.

            „Pana la sfarsitul anilor 1800, in Anglia si Irlanda albinele erau crescute in cuiburi cu celule de circa 5.0 mm latime. Prin 1920 celula crescuse pana la 5.5 mm.” – John B. McMullan si Mark J. F. Brown, Influenta celulei mici asupra morfologiei albinelor.

            Huber a afirmat in vol. 2 din Observatiile lui Huber asupra albinei ca celulele de lucratoare au 5.08 mm, identic cu primele editii din ABC XYZ in apicultura.

            Editia 41 din ABC XYZ in apicultura, pag. 160 (dimensiunea celulei) afirma:

            „Dimensiunea celulelor construite natural a facut subiectul studiilor inca de cand Swammerdam le-a masurat in anii 1600. Numeroase raportari ulterioare au aratat ca dimensiunea celulei construita natural este intre 4.8 si 5.4 mm. Dimensiunea celulei variaza functie de zona geografica, dar intervalul de marimi nu s-a schimbat din 1600 incoace.”

            Si mai jos:

            „dimensiunea celulei albinei africanizate este intre 4.5 – 5.1 mm.”

            Marla Spivak si Eric Erickson in articolul „Disting masuratorile celulelor albinele africanizate de cele europene?” din Jurnalapicol american, aprilie 1992, pag. 252-255 spun:

            „un interval continuu de comportamente si dimensiuni ale celulei a fost remarcat la coloniile considerate puternic africanizate sau puternic europene.”

            „datorita marelui grad de variatie dintre coloniile africanizate, s-a stabilit ca solutia cea mai eficienta este de a selectiona pt. comportament bland si productie sporita”

            Dupa observatiile mele, exista de asemenea variatie intre cum distanteaza ramele apicultorul si cum distanteaza albina fagurii in mod natural. Folosind distanta de 38 mm vom obtine celule mai mari in fagure decat folosind 35 sau 32 mm. In faguri claditi natural, albinele vor inghesui cateodata fagurii la 30 mm, mai comun 32 mm si 35 mm unde exista puiet de trantor.

            Asadar care este distanta naturala intre faguri? Aceeasi problema cu dimensiunea celulei naturale. Depinde.

            Dar dupa observatiile mele, daca le lasam sa faca ce doresc, dupa ce se schimba cateva randuri de faguri, se poate afla care este intervalul si care este normalitatea. Normalitatea a fost si este altceva decat foita standard de 5.4 mm si nu este distanta standard intre rame de 35 mm.