Inamicii albinei

Inamicii traditionali ai albinei

            In mod traditional albinele au dusmani; boli, pradatori si oportunisti. Unii mari cat un urs, altii mici cat un virus.

Ursii

            Ursa. Pt. mine ursii nu reprezinta o problema. Cei ce locuiesc in zone cu ursi pot avea probleme mari. La toate soiurile de ursi le plac larvele de albine si nu-i deranjaza nici mierea deloc. Simptome ca aveti ursi: stupi rasturnati si bucati mari de fagure cu puiet mancate. Daca oamenii vandalizeaza stupii, de obicei nu mananca faguri cu larve. Singura solutie de care am auzit impotriva ursilor sunt gardurile electrice de putere cu fire de masa alternative si momeala pe gard (sunca de obicei) astfel incat ursul sa-si expuna partile moi ale gurii la curent. Metoda este eficienta de obicei. Uneori singura metoda de a opri un urs este sa-l impusti si sa-l mananci. Dar atunci apare un alt urs in teritoriul vacant. Aspectul legal, de dificultate si pericol sa le lasam mai bine in seama revistelor vanatoresti.

Furtisagul

            Daca aveti cumva furtisag, trebuie sa-l opriti imediat! Dauna progreseaza rapid si poate devasta un stup. Dar prima data asigurati-va ca sunt la furat si nu fac zbor de orientare. Daca este furtisag, faceti ceva drastic. Inchideti stupul, acoperiti-l cu carpe ude. Deschideti maxim urdinisul la stupii puternici ca sa stea de paza la stupul lor. Dar faceti ceva chiar daca este pur si simplu inchiderea stupului cu plasa de sarma. Apoi va puteti gandi ce mai este de facut (intrare redusa, plasa de furtisag etc.). Principalul este sa opriti furtisagul.
            Uneori in timpul unei pauze de cules, stupii puternici ii vor fura pe cei slabi. Rasa italiana este mai predispusa la furat. Hranirea agraveaza si de multe ori declansaza furtisagul. Cea mai buna este preventia. Cand observati o pauza de cules, reduceti urdinisul la toti stupii. Aceasta va atenua fenomenul. Dar trebuie sa fiti cu atentie si sa deschideti urdinisurile la cules.
            Am observat ca stupii fara matca sunt furati mai des. Ma gandeam ca hoatele omoara matca, si probabil ca o fac, dar cand iau matca unui nucleu toamna, nucleul est furat aproape instantaneu.
            Un aspect este sa va asigurati ca sunt furate. Uneori oamenii confunda un zbor de orientare de dupa masa cu furtisag. In fiecare dupa masa cu soare din sezonul cresterii de puiet veti vedea albine tinere facand zbor de orientare. Vor plana si zbura in jurul stupului. Dar cu experienta veti recunoaste albinele care fac asta. Albinele tinere sunt confuze, dar sunt calme comparativ cu hoatele. Priviti la urdinis. Hoatele sunt frenetice. Albinele care locuiesc in stup se pot aglomera la urdinis dar vor pastra totusi o oarecare ordine. Luptele la urdinis sunt un indiciu clar, dar lipsa zborului la intrare nu inseamna ca nu este furtisag; doar ca albinele de garda au fost batute. O metoda sigura de a spune daca exista furtisag este sa se inchida urdinisul la lasarea intunericului. Daca dimineata apar albine care vor sa intre in stup acestea sunt hoate, in special daca sunt multe.


Interiorul unei plase de furtisag




Exteriorul unei plase de furtisag
            Daca exista furtisag, iata cateva metode pt. a-l opri. Un stup foarte slab se poate inchide cu plasa pt. o zi sau doua. Hoatele nu pot intra si in cele din urma renunta. Ajuta daca le puteti da apa si hrana. Putin polen si cativa stropi de apa este suficient pt. un nucleu mic. Dupa ce deschideti stupul nu uitati sa reduceti urdinisul. Daca le puteti hrani, adapa si ventila pt. 72 de ore, inchideti stupul cand este plin de hoate si le veti forta sa se alature stupului. O alta varianta de a inchide stupul este infundarea urdinisului cu iarba. Alinele o vor inlatura in cele din urma, dar intre timp se poate spera ca hoatele renunta.
            O plasa de furtisag poate fi construita. Este o plasa care acopera zona din fata urdinisului si are o intrare deasupra. Aceasta obliga hoatele sa faca cateva cotituri, si, deoarece ele se orienteaza dupa miros, le face confuze. De asemenea opreste sconcsii.
            Un stup slab va fi uneori furat de asa maniera ca nu mai ramane nici o picatura de miere. Vor muri de foame rapid. Daca nu puteti controla furtisagul, este mai bine sa combinati stupii slabi, sau puteti ajuta stupii slabi cu puiet capacit de la alti stupi. Orice este mai bine decat sa se lupte si sa moara de foame.

Soarecii

            Genus Mus. Multe specii si varietati. In principal o problema in timpul iernii cand albinele sunt in ghem. Folosirea de plasa cu ochiuri de 6 mm la urdinis este o rezolvare.

Moliile

            Galleria mellonella si Achroia grisella. Sunt oportuniste. Profita de un stup slab si traiesc cu polen, miere si sapa prin fagure. Lasa in urma panze si fecale. Uneori sunt dificil de observat pt. ca incearca sa se ascunda de albine. Sapa prin ceara si prin degajarile din rame. Sunt o preocupare pt. multi apicultori si motiv pt. contaminarea chimica a stupului, asadar vom aprofunda aici.

Climatul

            In primul rand trebuie sa intelegeti ca aceasta problema este dependenta de clima. Intr-un climat fara ingheturi, moliile pot trai tot timpul anului si va fi un scenariu cu totul diferit fata de climatul cu ingheturi si cu iarna lunga. Voi impartasi ce fac eu si cum functioneaza, dar retineti ca va trabui sa adaptati dupa climat; daca locuiti unde moliile nu mor niciodata atunci metoda pe care eu o folosesc nu va functiona.

Cauza infestarii cu molii

            Moliile invadeaza fagurele nepazit in timpul sezonului cand sunt active. Prefera fagurele cu polen, dar pot trai chiar si pe ceara goala. Majoritatea problemelor cu molii le am cand fac o divizare nereusita sau cand un nucleu de imperechere nu are albina suficienta sa pazeasca fagurele. In rest nu am probleme, dar aveam in trecut cand faceam niste greseli.

Greseli ale apicultorului

            Intr-un an, am lasat magaziile extrase nelinse si le-am pus la subsol. Moliile nu numai ca au distrus toti fagurii, dar mi-au infestat in asa masura casa ca nu am reusit sa mai scap de ele. Imi zboara moliile prin casa din 2001. Niciodata sa nu puneti magazii, in special nelinse, la loc cald. In special cand aveti posibilitatea sa le depozitati afara unde vor ingheta. Este un mit ca moliile au nevoie de fagure cu puiet. Il prefera dar nu le este necesar.

Controlul moliilor

            Iata metoda mea. Fac extractia tarziu. Motivul este ca pot estima mai bine ce rezerve sa le las pt. iernare, asa incat sa nu fiu nevoit sa fac extractie apoi hraniri, este munca mai putina. Nu trebuie sa izgonesc albinele din magazii pt. ca daca astept o zi mai racoroasa albinele vor fi jos in cuib. Dupa recoltare pun magaziile inapoi si astept cateva zile calde sa le linga. Apoi le iau si le stivuiesc afara, fara teama de molii pt. ca vremea este racoroasa si nu sunt molii. Daca vreau sa recoltez mai devreme, pun magaziile inapoi pe stup si nu le indepartez decat dupa primul ger.
            Moliile, in zona mea (n.t. latitudine nordica 40-41 grade fata de Romania 44), nu sunt problematice decat la sfarsit de iulie sau august si eu incerc sa pun toti fagurii claditi in stupi pana la mijloc de iunie cel tarziu, acolo unde albinele ii pot pazi. Nu am molii din mai pana in septembrie pt. ca fagurii sunt paziti de albine. Nu am molii din octombrie pana in mai deoarece aici sunt ingheturi ce omoara moliile si larvele lor nu am molii din mai pana in iunie pt. ca moliile nu s-au intarit dupa iarna inca.

Colonii infestate

            Ce sa facem cu o colonie infestata. Doar o colonie slaba poate fi infestata. Preventia este sa nu le dam mai mult teritoriu decat pot apara, cu alte cuvinte, a nu lasa mult fagure cladit intr-o colonie prea mica. Odata colonia infestata, solutia este reducerea spatiului la cat poate acoperi ghemul de albine. Se indeparteaza restul fagurilor. Daca aveti la dispozitie un congelator, puteti ingheta fagurii pt. a distruge moliile, altfel puteti lasa moliile sa termine de curatat. In final, vor transforma integral fagurele in panze care vor pica din rame. Daca fagurele are in el doar un tunel sau doua, prin inghetare se poate salva fagurele. De obicei am probleme de genul acesta doar cu coloniile care au murit din cauza de furtisag sau daca au ramas fara matca. La stilul meu de management, un alt avantaj pe care il au ramele fara fundatie este ca se pot pune in cuib si vor fi un simplu spatiu pt. o viitoare extindere, nu va necesita sa fie pazit ca si foita de fundatie. De asemenea se preteaza la stupi momeala, albinele vor cladi pe rame dar se elimina foita de fundatie pe care sa o sfasie moliile.

Bt sau Bacillus thuringiensis

            Unii folosesc Bacillus thuringiensis (Certan sau Xentari) pe fagure. Va omori larvele si nu pare sa aiba nici un efect daunator asupra albinelor, conform studiilor facute. Poate fi pulverizat pe faguri infestati chiar cu albinele prezente. Poate fi pulverizat pe faguri inainte de depozitare. Poate fi pulverizat pe foita inainte de a o introduce in stup. Eu pur si simplu nu am avut timp sa fac asta in ultimii ani, dar, dupa cum spuneam, schema mea de management tine moliile sub control, exceptie la stupii care pier.

Controlul moliilor la tropice

            Ce as face daca as locui intr-o zona tropicala unde moliile nu mor de frig: as pune faguri goi deasupra la stupi puternici ca sa fie paziti de albine.

Ce nu se face cu privire la molii

            Ce nu as face, in primul rand nu as folosi bile pt. molii, in special din cele cu naftalina. Ceva mai bune sunt cele cu para diclorbenzen. Dar ambele sunt cancerigene si nu isi au locul in mancare.

Sa urasc moliile

            Am renuntat sa urasc moliile desi ele distrug munca albinelor. Sunt pur si simplu parte a ecosistemului stupului. Isi fac treaba ,probabil utila. Elimina fagurii vechi care puteau fi infestati cu boli. Daca totusi nu suportati moliile, puteti face capcane. O sticla de doi litri cu gaurele pe laterale si in interior un amestec de otet, coaja de banana si sirop functioneaza bine. Se prind si multe viespi. Moliile zboara prin gaurile din laterale, beau, incearca sa zboare in sus si sunt prinse.

Nosemoza

            Cauzata de o ciuperca (anterior clasificata drept protozoar) numita Nosema Apis. Nosema este prezenta tot timpul si boala este oportunista. Solutia chimica obisnuita (pe care eu nu o folosesc) era fumidilul, redenumit recent Fumagilin-B. Dupa parerea mea cea mai buna preventie este sa te asiguri ca stupul este sanatos, sa nu fie stresat si sa fie hranit cu miere. Cercetarile au aratat ca hranirea de miere la iernare, in special miere inchisa la culoare, scade incidenta nosemozei. De asemenea cercetari facute in Rusia in anii 70 a aratat ca distantarea naturala a ramelor (32 mm in loc de 35 mm)reduce incidenta nosemozei.
            In opinia mea umezeala din stup la iernare, ramanerea in stup o perioada lunga de timp, orice fel de stres si hranirea de sirop de zahar mareste incidenta acestei boli. Desigur, faceti hraniri cu sirop daca nu aveti miere si este vorba de ajutarea unui nucleu sau a unei familii care se lupta sa supravietuiasca. Desigur, hraniti sirop de zahar toamna daca nu au destula miere ca sa supravietuiasca peste iarna, dar dupa parerea mea, incercati sa lasati miere pt. iernare.
            Daca doriti o solutie si nu vreti „chimicale” dar nu va deranjaza uleiurile esentiale, timolul sau uleiul de lemongrass in sirop este un tratament eficient. Dar tineti cont ca acestea vor distruge si multi dintre microbii benefici din stup.
            Simptomele sunt un intestin umflat albicios (daca se sectioneaza albina) si dizenterie. Uneori albinele intra in fructe putrezite care le provoaca dizenterie, dar aceasta nu este neaparat nosemoza. Singurul diagnostic precis este identificarea la microscop a organismului nosema.
            Daca doriti sa intelegeti necesitatea (sau nu) de a aplica tratamente inpotriva nosemozei, voi sublinia cateva lucruri. In primul rand, sa intelegeti ca multi apicultori (inclusiv eu) nu au tratat niciodata pt. nosema. Nu numai ca exista multi apicultori care nu doresc antibiotice in stup, dar de fapt utilizarea fumidilului in stup este in multe locuri interzisa de lege. Cu siguranta nu sunt singurul care crede ca nu este o idee buna utilizarea fumidilului in stup. Uniunea Europeana a interzis folosirea lui in apicultura. Motivatia? Exista suspiciunea ca ar cauza defecte de nastere. Fumagillin-ul poate bloca formarea vaselor de sange prin lipirea de o enzima numita metionina aminopeptidaza. Ce se foloseste in Uniunea Europeana pt. asta? Siropul cu timol.

De ce se doreste evitarea fumidilului?

            Cat este de periculos fumidilul in stup? Este greu de spus exact, dar dintre toate chimicalele administrate in stup este probabil unul dintre cele mai putin periculoase. Se distruge rapid. Nu pare sa aiba multe dezavantaje, cel putin aparent. Dar daca va intereseaza apicultura organica atunci de ce sa puneti antibiotice in stupi? Cu siguranta nu le doresc in miere, si, dupa mine, tot ce se introduce in stup poate ajunge in miere. Albinele muta tot timpul lucruri. Toate cartile pe care le-am citit despre miere in faguri sectiuni arata cum albinele muta miere din cuib in magazii daca se face o divizare. Sa ai o zona in stup unde se aplica exclusiv chimicalele este o idee frumoasa, dar nu este realista.

Echilibrul microbian

            Ce fac antibioticele cu echilibrul unui sistem natural? Experientele cu antibiotice arata ca deranjaza flora oricarui sistem. Omoara organisme care probabil trebuiau sa fie acolo, iar daca dispar, locul lor poate fi luat de altceva ce poate sa prospere in conditiile date. Probioticele sunt mai nou in voga din cauza ca folosim mereu antibiotice si deranjam flora sistemului digestiv. Exista microorganisme benefice care traiesc in stupi si in albine? Sunt afectate ele de fumidil? Din experienta pot sa spun ca toate sistemele naturale sunt foarte complexe pana la nivel microscopic. Nu vreau sa risc sa distrug echilibrul.
            Apoi mai este motivul ca fumidilul este interzis in cea mai mare parte a lumii, datorita faptului ca produce defecte de nastere la animale.

Sustinerea si propagarea albinelor slabe

            Intr-adevar, din perspectiva stiintifica veti gasi aceasta opinie drept ofensa. Dar nu stiu cum sa-i spun altfel. Crearea unui sistem apicol tinut laolalta de antibiotice si pesticide; care perpetueaza albine ce nu pot supravietui fara interventia constanta a apicultorului; in viziunea mea de apicultura organica este contraproductiv. Crestem albine care nu pot supravietui fara noi. Probabil ca unii au satisfactii personale stiind ca albinele au nevoie de ei. Dar eu prefer sa am albine care se pot ingriji singure.
            Ce alte practici non-organice pot contribui la nosemoza?

Incurajarea nosemozei

            In timp ce grupul non-organic tinde a dori sa creada ca hranirea de zahar in  loc de miere va preveni nosemoza, eu nu am gasit dovezi pt. aceasta. Consumul de miere poate produce mai multe solide sau creste aparitia dizenteriei, dar in vreme ce dizenteria este un simptom al nosemozei, nu este nici cauza nici dovada pt. nosemoza. Daca au dizenterie nu inseamna ca au nosemoza.
            Multe dintre problemele albinei, cum ar fi nosema, puietul varos, loca, si varroa, toate prospera si se reproduc mai bine la ph-ul zaharului decat la ph-ul mierii. Acest lucru, totusi, pare sa fie universal ignorat de apicultori pe plan mondial. Teoria care prevaleaza despre cauza eficientei tratamentului cu acid oxalic administrat prin picurare este ca hemolimfa albinei devine prea acida pt. varroa si paduchele moare, in timp ce albina supravietuieste. Asadar cum sa fie avantajos sa se faca hraniri cu zahar care are ph-ul favorabil pt. majoritatea daunatorilor in loc sa se lase miere, la al carei ph majoritatea daunatorilor nu au succes?

Concluzia

            Aceasta este concluzia. Trebuie sa evaluati care sunt riscurile. Ce sunteti dispusi sa puneti in stupi si deci in miere. Cum doriti sa tineti albine. Cat de mult aveti incredere intr-un sistem natural sau daca va doriti „o viata mai buna prin chimie”.

Puietul pietrificat

            Este o boala cauzata de un nr. de ciuperci Aspergillus fumigatus si Aspergillus flavus. Extracte din aceste ciuperci sunt folosite la producerea medicamentului Fumagillin folosit pt. tatarea nosemozei. Larvele si pupele sunt susceptibile. Cauzeaza mumificarea puietului afectat. Mumiile sunt tari si solide, nu au aspect spongios ca si la puietul varos. Puietul infectat este acoperit cu spori gen pudra verde. Majoritatea sporilor se gasesc in apropierea capului puietului infectat. Cauza principala este umiditatea prea mare din stup. Se sporeste ventilatia. Deschideti fundul cu sita. Nu se recomanda tratament. Se curata de la sine.

Puietul varos

            Este o boala cauzata de o ciuperca Ascosphaera apis. A intrat in S.U.A. prin 1968. Cauzele principale sunt umiditatea prea mare din stup , puietul racit si genetica. Sporiti (dar nu prea mult) ventilatia. Deschideti fundul cu sita sau cresteti aerisirea la capac. Daca gasiti in fata stupului particele de culoare alba de forma boabelor de porumb, probabil aveti puiet varos. Daca se pune stupul in soare si se sporeste ventilatia boala se curata de obicei. Mierea in loc de sirop de zahar poate contribui la vindecarea bolii, deoarece ph-ul mai alcalin al zaharului favorizeaza boala.
Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de albine.” Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024


Puiet varos
            Reginele cu igiena sporita contribuie la reducerea puietului varos. Albinele igienice vor inlatura larvele inainte ca ciuperca sa faca spori. Avantajul puietului varos este ca previne loca europeana.

Loca europeana

            Cauzata de o bacterie care era denumita Streptococus pluton dar a fost redenumita Melissococcus pluton. Este o boala a puietului. Larvele infectate devin moro cu trahea maro mai intens. A nu se confunda cu larvele hranite cu miere inchisa la culoare. Cand starea bolii este grava, larvele vor fi moarte si eventual negre, eventual capacele lasate, de obicei puietul moare inainte de a fi capacit. Puietul capacit va fi dispersat deoarece s-a indepartat puietul bolnav. Ca sa faceti diferenta de loca americana folositi un betisor si trageti afara o larva infectata. Cele cu loca americana se vor intinde 5-7 cm. Este o boala legata de stres si trebuie indepartat factorul de stres. Se poate de asemenea, ca in orice boala a puietului, rupe ciclul de puiet prin sechestrarea reginei sau chiar indepartarea reginei pt. ca albinele sa creasca una noua. Pana ponteaza noua regina, puietul vechi a eclozionat. Daca vreti sa folositi chimicale, tratamentul este teramicina. Streptomicina este si mai eficienta dar folosirea ei nu este aprobata.

Loca americana

            Este cauzata de o bacterie care formeaza spori. Era denumita inainte Bacillus larvae si a fost redenumita recent Paenibacillus larvae. Larvele infectate mor de obicei dupa capacire dar arata bolnave inainte. Puietul va fi dispersat. Capacelele vor fi lasate si uneori perforate. Larvele moarte recent se vor intinde daca sunt trase cu un betisor de chibrit. Mirosul este de putrezire. Larvele moarte mai demult se transforma intr-o zgura pe care albinele nu o mai pot indeparta.
            Testul cu lapte al lui Holts:
            Stupul si albina. Editia 1975 pag. 623.
            „testul se foloseste pt. a identifica enzimele produse de B. Larvae. Cu o scobitoare se introduce o proba intr-o eprubeta ce contine solutie 1% de lapte praf degresat. Se incubeaza la temperatura corpului. Daca sunt prezenti spori de B. larvae suspensia cetoasa dispare in 10-20 minute. Testul este negativ la probe de loca europeana si puiet in sac. Kituri sunt disponibile la diversi furnizori de materiale apicole.
            Este de asemenea o boala cauzata de stres. In unele state este obligatorie arderea stupilor cu tot cu albine. In unele state este obligatorie scuturarea albinelor in stup nou si arderea stupului vechi. In unele state se afuma echipamentul. Unele state pur si simplu cer folosirea de teramicina. Multi apicultori trateaza cu teramicina preventiv. Problema este ca tratamentul poate masca boala. Sporii de loca americana nu mor niciodata, decat daca echipamentul este fumigat sau parlit. Prin fierbere nu dispare. Teramicina nu ucide sporii, doar bacteria vie. Sporii de loca americana sunt prezenti in orice stup. Cand un stup este supus la stres, izbucnirea bolii este cea mai probabila. Cea mai buna este preventia. Protejati stupii de furtisag sau de infometare. Furati miere si albine pt. a ajuta stupii slabi. Ce este permis sa se faca in legatura cu loca americana depinde de legile statului, care trebuie respectate. Personal nu am avut niciodata boala. Nu am tratat cu teramicina din 1976. Daca as avea o epidemie ar trebui sa decid ce este de facut. Depinde cati stupi ar fi afectati, dar daca as avea o epidemie redusa probabil as scutura albinele in stup nou si as arde stupul vechi. Daca as avea o epidemie generalizata, as incerca sa intrerup ciclul de puiet si sa inlatur fagurii infectati. Daca noi apicultorii omoram albinele infectate cu loca americana, nu vom obtine niciodata albine rezistente la aceasta boala. Daca folosim preventiv teramicina vor incuraja loca americana rezistenta la teramicina.
            „este bine cunoscut faptul ca o dieta neadecvata scade imunitatea. Atunci nu ar fi rezonabil sa credem ca hranirea intensa de zahar le face mai susceptibile la loca americana si la alte boli ale puietului? Se stie ca loca americana este prevalenta in zone nordice. De ce? Nu cumva din cauza ca mai mult zahar este hranit la albine in nord decat in sud unde au un cules mai lung?” Regine mai bune, Jay Smith.

Parafoulbrood (paraloca)

            Este o boala cauzata de Bacillus para-alvei si posibile combinatii ale altor microorganisme si are simptome similare cu loca europeana. Cea mai simpla solutie este intreruperea ciclului puietului. Sechestrati regina sau indepartati-o si lasati-le sa creasca o noua regina. Daca puneti regina veche intr-un nucleu sau intr-o banca de regine, o puteti reintroduce daca nu reusesc sa-si creasca una noua.

Puiet in sac

            Cauzata de un virus numit Sacbrood virus. Simptomele sunt puiet dispersat ca si la alte boli ale puietului dar larvele se gasesc intr-un sac cu capetele ridicate. Ca in orice boala a puietului, intreruperea ciclului puietului ajuta. De obicei boala dispare la sfarsit de primavara. Uneori ajuta si schimbarea matcii.
            Intreruperea ciclului puietului
            Este utila in toate bolile puietului. Chiar si impotriva varroa deoarece elimina o generatie de varroa. Trebuie adus stupul in situatia fara puiet. Daca intentionati sa schimbati regina oricum, pur si simplu o omorati pe cea veche, apoi dupa o saptamana distrugeti botcile. Dupa inca doua saptamani se introduce matca. Daca va cresteti singuri matcile, pur si simplu indepartati matca (se poate pune intr-un nucleu si reintroduce in caz ca nu reusesc sa-si faca matca). Pana cand noua regina ponteaza, nu va mai fi puiet.
            Celula mica si bolile puietului
            Apicultorii pe celula mica au raportat ca ajuta in bolile puietului. In special daca celula este sub 4.9 mm. Se stie ca odata ce celula scade sub o anumita dimensiune albinele o rod (vezi cercetarile lui Grout despre acest subiect). Nu stiu daca aceasta ajuta in bolile puietului, dar eu speculez ca celula mica este roasa inainte sa se acumuleze multi coconi ca si in celula de 5.4 mm. Aceasta acumulare permite mai degraba dezvoltarea patogenilor.

Vecinii

            Vecinii infricosati se stie ca uneori dau cu insecticide pe stupi, dar de obicei le este prea frica sa faca asta si isi dau cu pesticide pe flori ca sa scape de albine. Daca folosesc Sevin multe dintre albine vor muri. Copii „curajosi ai vecinilor” uneori rastoarna stupii intr-un act de bravura. Daruri de miere catre vecini si poate o buna stategie de PR ajuta. Daca cineva va priveste cum lucrati la un stup fara masca atenueaza fobia. Dar este posibil sa deschideti stupul intr-o zi proasta si sa fiti intepati ceea ce le va creste frica. Eu as purta masca fara manusi si as incerca sa nu reactionez daca ma inteapa. Astfel ei vad ca nu este mare lucru si ca albinele nu vor toate sa te omoare.

Inamici recenti

            Au aparut inamici recenti.

Paduchii varroa

            Varroa destructor (inainte denumit Varroa jacobsoni care este o alta varietate de paduche din Malaezia sau Indonezia) este un recent invadator al stupilor. Au ajuns in America in 1987. Sunt niste mici capuse. Se atasaza de albine si sug hemolimfa adultilor, intra in celule inainte de capacire si se reproduc acolo. Femela adulta intra in celula cu una sau doua zile inainte de capacire. Sunt atrase de feromonii emisi de larve inainte de capacire. Femela se hraneste din larve o vreme si apoi depune cate un ou la fiecare 30 de ore. Primul este mascul (haploid) si restul femele (diploide).
            Intr-o celula marita (vezi capitolul Celula dimensiune naturala) femela poate depune pana la 7 oua si deoarece paduchii imaturi nu supravietuiesc la eclozionarea albinei, intre una si doua femele noi vor supravietui. Acestea se vor imperechea inainte de eclozionarea albinei.
            Paduchii varroa sunt vizibili cu ochiul liber. Sunt ca niste pistrui pe albina. Au culoare maro purpurie si forma ovala. Cu o lupa se pot vedea micile picioruse. Pt. a monitoriza infestarea cu varroa este nevoie de fund cu sita si o bucata alba de carton. Aceste funduri se pot cumpara sau confectiona. Se pune o hartie lipicioasa sub sita. Este bine sa se monitorizeze mai multe zile si sa se faca media. Daca sunt putini paduchi (0-20) situatia nu arata prea rau dar daca sunt multi (50 sau mai multi) cazuti in 24 de ore trebuie facut ceva sau acceptate pierderile.




Mai multe metode chimice sunt disponibile
Dupa mine ideea ar fi sa nu facem tratamente. Dar iata unele folosite in mod curent.
Apistan (fluvalinat) si Checkmite (cumafos) sunt cele mai frecvent folosite acaricide. Ambele se acumuleaza in ceara, cauzeaza probleme pt. albine si contamineaza stupul. Eu nu le folosesc.
Chimicale mai blande folosite sunt timolul, acidul oxalic, formic si acetic. Acizii organici se regasesc deja in mod natural in miere si nu sunt considerati contaminanti ai stupului. Timolul este acel miros din Listerine si, desi se regaseste in mierea de cimbru, nu se regaseste dealtfel in miere. Eu am folosit acidul oxalic si mi-a placut pt. controlul provizoriu in timpul regresionarii pe celula mica. Am folosit un evaporator simplu facut dintr-o teava de alama. Nelinistea mea este in legatura cu impactul asupra florei microbiene benefice din stup.
Chimicale inerte anti varroa
Uleiul mineral alimentar este unul dintre cele populare. Dr. Pedro Rodriguez a propus si a facut cercetari apupra acestei metode. La inceput, sistemul lui consta din sfori de bumbac impregnate cu o emulsie de ulei mineral alimentar, ceara si miere. Metoda era sa se tina uleiul mineral un timp cat mai lung astfel ca paduchii sa fie sau indepartati de albine sau sa se sufoce din cauza uleiului. Mai apoi s-a folosit un vaporizator cu propan pt. a suplimenta cu ceata de ulei. Un alt avantaj al metodei este ca se pare ca distruge si paduchii traheali. Dar in acelasi timp asta ar fi si un dezavantaj pt. ca se perpetueaza albine care cu o genetica nerezistenta la paduchi traheali.
Praf inert. Cel mai folosit este zaharul pudra. De cel obisnuit. Se prafuieste pe albine pt. a disloca paduchii. Dupa cercetarile lui Nick Aliano de la Universitatea din Nebraska, aceasta metoda este mai eficienta daca se scot ramele cu albine din stup, se prafuiesc si se pun la loc. Este o metoda foarte dependenta de temperatura exterioara.
Metode fizice. Unele metode sunt doar componente din stup sau ceva de acest gen. Cineva a observat ca sunt mai putini paduchi la stupii cu colectoare de polen, si s-a presupus ca paduchii cad in colectoare. Rezultatul a fost fundul anti-varroa cu plasa. Acesta face ca paduchii curatati de albine sa nu se poata agata iarasi de albine. Cercetarile au aratat ca fundul cu plasa anti-varroa elimina pana la 30% din paduchi. Eu ma indoiesc sincer de acest lucru dar imi plac fundurile cu plasa pt. monitorizarea numarului de paduchi si pt. ventilatie si pt. orice fel de metoda de control se aplica.
Ce fac eu. Folosesc celula mica/naturala si folosesc funduri cu plasa anti-varroa; obisnuiam sa monitorizez numarul de paduchi cu un carton alb pus sub plasa. Atata timp cat numarul de paduchi era tinut sub control, si, deocamdata, din 2002 incoace a fost,  asta este tot. Nu a fost nevoie sa fac nimic altceva si numarul paduchilor a scazut pana la un nivel greu de detectat. Daca numarul paduchilor ar creste cat timp magaziile sunt pe stup probabil ca as indeparta puietul de trantor, as vaporiza ulei mineral sau as prafui cu zahar pudra. Daca ar fi tot in nr. mare dupa recolta de toamna, as folosi acid oxalic dar as intentiona de asemenea sa schimb matca. Pana acum nu am avut nevoie de nici un tratament deoarece albinele mele au fost regresionate. Celula mica singura s-a dovedit eficienta pt. ambele tipuri de paduchi in conditii normale.
Mai multe despre varroa. Fara a pune in discutie care sunt cele mai bune metode, consider ca este important ce succes au acestea. Am folosit vaporizarea de ulei mineral pt. doi ani si dupa ce am tratat cu acid oxalic la sfarsitul acelor doi ani, nr. de paduchi a fost in medie de 200 pe stup. Este un nr. foarte mic. Dar unii au observat o crestere brusca cu mii de paduchi intr-un timp scurt. O parte din acestia vin desigur din puietul eclozionat infestat. Dar consider de asemenea ca vaporizarea de ulei mineral (si de asemenea alte sisteme) au ajutat la stabilizarea numarului de paduchi din stup. Cu alte cuvinte, paduchii care mor sunt in echilibru cu cei care eclozioneaza. Aceasta face subiectul multor metode. Reginele cu comportament anti-varroa reduc abilitatea paduchilor de a se reproduce. Dar chiar daca ajungi la o populatie stabila de paduchi asta nu va elimina riscul unei invazii masive din exterior. Folosirea prafuirii cu zahar, celula mica, vaporizarea de ulei mineral si alte metode care previn reproducrea paduchilor functioneaza in anumite conditii. Eu cred ca aceasta se intampla in conditiile in care nu intra in stup un mare numar de paduchi din alte surse.
Toate aceste metode par a da gres in toamna cand exista un influx mare de paduchi.
Apoi mai sunt si alte metode mai brutale. Cu alte cuvinte omoara toti paduchii. Dar chiar si acestea dau gres cateodata. Am presupus ca este din cauza rezistentei, si probabil ca si aceasta este un factor. Dar daca este uneori din cauza unui influx urias de paduchi din afara stupului?
O explicatie ar fi ca albinele hoate si cele care sunt in deriva sunt cauza.
„procentajul de lucratoare dintr-un stup care origineaza din alte colonii in aceeasi stupina sunt de la 32 la 63%” – articol publicat in 1991 de Walter Boylan-Pett si Roger Hoopingarner in Arcta Horticulturae 288 (editia ian. 2010 Bee Culture, pag. 36)
Nu am observat acest fenomen folosind celula mica... inca. Nici folosind vaporizarea de ulei mineral. Dar am vazut ca s-a intamplat asa pe vremea cand foloseam Apistan. Totusi altii au observat fenomenul si folosind vaporizarea de ulei mineral. Se pare ca esista cel putin doi factori pt. succes. Primul este crearea unui sistem stabil astfel ca populatia de paduchi sa nu creasca in stup. Al doilea lucru este folosirea unui sistem de monitorizare si recuperare in cazul unui influx subit de paduchi. Conditiile care fac ca populatia de paduchi sa explodeze sunt intrunite toamna cand se intampla furtisag asupra stupilor care sufera de paduchi. Acestia sunt adusi acasa de hoate si in acelasi timp toti paduchii care au eclozionat nu mai au celule de puiet in care sa intre.

Paduchi traheali

            Paduchii traheali (Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati cu ochiul liber. Prima data a fost denumita „boala insulei Wight” pt. ca acolo a fost observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi, cand s-a descoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita „boala acariana” pt. ca era singurul paduche cunoscut al albinelor pe vremea aceea. Simptomele sunt albine care se tarasc, albine care nu fac ghem iarna si au aripi in forma literei „K” (cele doua aripi de pe o parte s-au separat si arata ca si litera „K”). Se stie ca paduchii traheali exista in America din 1984. Existenta lor se poate constata doar la microscop. Nu un microscop puternic, dar totusi nu se pot vedea cu ochiul liber.
            Paduchii traheali trebuie sa intre in traheea albinei pt. a se hrani si reproduce. Albinele au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem muscular care le permite sa le inchida complet daca doresc. Deoarece paduchii sunt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul orificiu toracic) trebuie sa gaseasca albine tinere cu invelisul chitinos inca moale pt. a le largi orificiul toracic prin roadere. Odata intrati, traheea mult mai incapatoare le permite viata si inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat timp albina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se intareste. O metoda eficienta de control o reprezinta turtele cu grasime (grasime de gatit amestecata cu zahar) pt. ca mascheaza mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele tinere. Daca nu pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. Mentolul este ulitizat frecvent pt. a omora paduchii traheali. Uleiul mineral vaporizat si (dupa unele raporturi) acidul oxalic ii omoara de asemenea. Inmultirea albinelor rezistente si celula mica de asemenea ajuta. Teoria asupra eficientei celulei mici este ca orificiul din trahee este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu pot intra. Mai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. Dar oricum, eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu reprezinta o problema.
            Rezistenta la paduchii traheali nu este greu de obtinut prin inmultire. Daca nu se fac tratamente si se cresc propriile matci se ajunge desigur la albine rezistente. Nu este cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali. O teorie ar fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia sa intre in trahee. O alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in trahee ar fi mai mici sau mai tari. O alta ar fi ca albinele tinere nu ar mai emite respectivii feromoni prin care sunt detectate de paduchi.
            Acarapis dorsalis si Acarapis externus sunt paduchi care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi). Sunt clasificati altfel dupa locatia unde se gasesc, ceea ce aduce intrebarea: sunt altfel de paduchi sau doar nu au putut intra in trahee.

Gandacul mic de stup

            Un alt daunator recent aparut care nu a reprezentat o problema inca in zona in care ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida Murray). Larvele mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau in grupuri si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se transforma in pupe. Gandacii adulti sunt hraniti de albine dar albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in colturi. Exista o controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc unde sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde sa-i inghesuie.
            Daunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar mai ample si mai greu de controlat. Daca in stup exista miros de fermentatie si se gasesc mase de larve tepoase care se tarasc prin stup, probabil aveti gandacul mic de stup. Singurul tratament chimic acceptat este CheckMite, doze mari aplicate in pamant in apropierea stupului pt. a omori pupele.
            Desi au fost identificati in Nebraska, nu am avut inca aceasta boala in stupina, dar daca ar deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit complet din plastic. Familiile puternice par a fi cea mai buna preventie.
            Unii apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altele comerciale), altii ii ignora pur si simplu. Se pare ca prospera pe sol nisipos si clima calda dar supravietuiesc chiar si pe sol argilos cu ierni aspre. Cat de mare problema reprezinta si cat efort este necesar pt. a-i controla depinde de tipul solului si asprimea iernii.

Sunt necesare tratamentele?

            Cartile clasice de apicultura vor evidentia faptul ca tratamentele sunt absolut necesare si ca albinele ar fi disparut fara interventia omului. Pt. a va face o impresie, iata istoricul meu complet:
            1974 am folosit teramicina pt. ca am fost alertat de carti ca nu se poate fara.
            1975-1999 fara tratamente deloc dar le-am pierdut pe toate in 1998 si 1999 datorita varroa.
            2000-2001 am folosit Apistan pt. varroa. In 2001 toate au murit oricum de varroa.
            2002-2003 am folosit acid oxalic pe o parte din albine. Ulei mineral pe alta parte, ulei de perisor pe alta parte si nimic pe alta parte, de asemenea am inceput regresionarea.
            2004-prezent zero tratamente.
            Deci singurii ani cand am facut tratamente la toate albinele au fost 1974, 2000, 2001. In 2002 si 2003 am tratat partial, deci in total cinci ani.
Cei 32 de ani cand albinele mele nu au primit nici un fel de tratamente au fost: 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010.
            Monitorizez nr. de paduchi (la fel si inspectorul apicol an de an) si ma uit cu atentie la albine moarte sa vad daca au murit de varroa. Nu mai vad probleme cu varroa in stupinele mele. Ocazional gasesc cate un paduche.
            Niciodata nu am tratat pt. nosemoza sau paduchi traheali (desi uleiul de perisor, uleiul mineral si acidul oxalic probabil ca i-a afectat).
            Am cumparat roi la pachet din timp in timp dar totodata m-am extins de la 4 stupi la 200, am si vandut ocazional nuclee pe celula mica si am crescut matci.

14 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Se poate detalia cum ati facut tratamentul cu acid oxalic? M-ar interesa in special:
    metoda - picurare, pulverizare sau evaporare,
    concentratia - solutiei de acid oxalic,
    temperatura - la care ati administrat tratamentul,
    daca ati folosit - manusi, masca, ochelari de protectie.
    Cu stima, TeoB

    RăspundețiȘtergere
  3. eu tratez cu acid oxalic,si trebuie masca pentru ca nu poti inspira ca e foarte periculos,eu o fac prin evaporare

    RăspundețiȘtergere
  4. 1 lingurita la 10 rame eu asa pun si am avut rezultate foarte bune,cadeau ca dudele

    RăspundețiȘtergere
  5. mie , mi-au murit toate albinele de la 50 de stupi , le-am gasit moarte in luna noiembrie , am banuit ca au fost otravite de un vecin care ma reclamat la politie ca il deranjeaza albinele , am trimis la analiza si rezultatul a fost ca au fost infestate cu paduchi varroa desi a fost facut toate tratamentele .Nu inteleg cum au putut sa moara toate albinele daca este asa ca au fost infestate cu paduchi . Astept un raspuns va rog

    RăspundețiȘtergere
  6. mie , mi-au murit toate albinele de la 50 de stupi , le-am gasit moarte in luna noiembrie , am banuit ca au fost otravite de un vecin care ma reclamat la politie ca il deranjeaza albinele , am trimis la analiza si rezultatul a fost ca au fost infestate cu paduchi varroa desi a fost facut toate tratamentele .Nu inteleg cum au putut sa moara toate albinele daca este asa ca au fost infestate cu paduchi . Astept un raspuns va rog

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. https://www.facebook.com/groups/apiculturafaratratamente/959896334100275/?notif_t=like

      Ștergere
    2. albinele infestate de paduchi parasesc stupul nu mor in stup,este catastrofa lab veterinar ,niste iresponsabili!

      Ștergere
  7. Salut cum pot sa,vorbesc cu tine, am mai multe intrebari, sunt incepator si am nevoie de nste sfaturi

    RăspundețiȘtergere
  8. Tratament nosemoză! Rezultate rapide! http://albine.pe.hu

    RăspundețiȘtergere
  9. Doresc sa discut o problema cu dumneavoastra,adresa mea este beneficapis@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  10. Se pare ca cel mai eficient tratament a fost tetramicina din 74... deoarece au urmat aprox 15 ani de lipsa totala de tratamente...

    RăspundețiȘtergere
  11. Acum in luna febroarie am facut un control la stupi si am gasit in 2 stupi toate albinele moarte si in 2 stupi foarte purine albjne, am vazut pe ele ca au paduchi, imi puteti da un sfat va rog ce sa fac sau sa imi spuneti de ce au murit albinutele

    RăspundețiȘtergere




  12. miere naturala


    Bine ati venit la Miere Sibiu magazin online de produse apicole, Cumpără miere naturala online la cel mai bun preț. Va oferim urmatoarele produse apicole de calitate miere de salcam, miere padure, miere poliflora si amestecuri apicole pentru diverse afectiuni.


    https://mieresibiu.ro/

    RăspundețiȘtergere