Patru pasi simpli pt. albine sanatoase

            Am abordat sumar acest subiect in capitolul De ce aceasta carte dar vom aprofunda aici.
            Pt. moment, sa privim la aceste patru chestiuni: fagure, genetica, hrana naturala si fara tratamente. Insiram argumentele si ne concentram doar asupra lucrurilor certe si a ce se poate face.

Fagurele

            Gasesc toate argumentele privind dimensiunea celulei si daca aceasta ajuta sau nu la controlul varroa putin plictisitoare. Varroa nu mai reprezinta o problema in stupina mea si totusi se pare ca la fiecare intrunire de apicultori acest subiect apare obsesiv si jumatate din ce vorbesc pana la urma este legat de varroa. Eu am mers pe celula naturala si celula mica intr-un moment cand nimeni nu credea ca este posibil sa faci apicultura fara tratamente. Dupa ce incercasem inainte varianta fara tratamente cu rezultate dezastruoase in mod repetat, ajunsesem la aceeasi concluzie. Dupa ce am trecut pe celula mica si naturala am fost foarte multumit ca am ajuns sa cresc din nou albine si nu sa fac management de paraziti. Aceasta evidenta nu este suficienta ca argument pt. unii, desi gandeam la fel inainte de a pune in practica, dar spre deosebire de mine ei nici macar nu doresc sa incerce. Dar sa vedem care ar fi alternativele:
            Puteti presupune ca dimensiunea celulei este irelevanta. Aceasta ar fi o presupunere indoielnica pt. ca stim ca are de a face cu dimensiunea albinei. Daca scalarea albinei la 150% fata de dimensiunea ei naturala nu este un lucru semnificativ, nu stiu ce ati considera semnificativ. Stim ca asa stau lucrurile inca de la observatiile lui Huber, dar avem si cercetari de Badoux, Pinchot, Gontarski si altii dar si studii recente de McMullan si Brown (Influenta fagurelui cu celule mici asupra morfologiei apis melifera – John B. McMullan si Mark J.F. Brown).

Alegeri

Celula cu dimensiuni naturale

            Puteti presupune orice doriti cu privire la ce dimensiune este naturala. Dar in cele din  urma singura metoda de a obtine celula in dimensiune naturala si a lasa albinele sa transeze disputa, este de a stopa introducerea foitei de fundatie de fagure si sa le lasam sa construiasca ce doresc. Asta fac albinele daca le lasi, iar considerand ca asta inseamna un volum de munca mai redus, cheltuiala mai redusa, este singura cale de a obtine ceara necontaminata (faceti o cautare web pt. videoclipul lui Maryann Frasier asupra contaminarii cu acaricide in fagurii noi) aceasta imi pare o situatie de trei ori castigatoare. Chiar acceptand presupunerea ca dimensiunea celulei este irelevanta, nu spune nimeni ca dimensiunea celulei naturale este daunatoare si nu stiu pe nimeni care sa sustina ca ceara necontaminata ar fi daunatoare albinei de fapt multi sunt convinsi in acest moment ca ceara curata este esentiala pt. albine cu adevarat sanatoase.

De ce sa nu le lasi sa cladeasca ce isi doresc?

            De ce sa nu le lasi sa cladeasca ce isi doresc? Se pare ca exista temerea ca albinele vor cladi doar celule de trantor. Am auzit asta de la multi apicultori. Evident nu este adevarat. Daca ar fi adevarat nu ar fi existat albine in salbaticie. Daca doriti sa stiti cate celule de trantori vor cladi, si cu cat puteti influenta numarul lor, cititi cercetarile lui Clarence Collison (Levin, C.G. si C.H. Collison. 1991. Producerea si distributia puietului de trantor in coloniile de albine. BeeScience 1: 203-211). Ideea este ca, in final, cantitatea de trantori este controlata de albine si daca le permiteti acest control de la inceput veti simplifica viata albinei si a apicultorului. Ceea ce trebuie facut in momentul in care albinele cladesc o rama cu celule de trantor in mijlocul cuibului este de a o muta la marginea cuibului si a introduce o noua rama goala in loc.Altfel, daca se scoate rama, nevoia lor de trantori nu este implinita si vor cladi inca o rama cu trantori astfel vor contribui la mitul ca albine cladesc liber doar celule de trantori.

Faguri in interiorul ramei?

            O alta temere pare a fi aceea ca albinele nu vor cladi fagurii in interiorul ramei. Vor cladi foita de fundatie gresit in aceeasi masura in care vor gresi orice alt sistem de fundatie. Vor gresi pe fundatie de plastic mult mai mult decat pe ramale goale, fara foita. Dar daca o fac, se taie jos fagurele si se leaga in rama daca este puiet, se recolteaza daca este miere.

Fagure cladit fara foita de fundatie?

            Am auzit batrini spunand incepatorilor ca fara fundatie albinele nu vor cladi de loc faguri. Este atat de absurd incat nu am sa argumentez.

Insarmare?

            Ultimul pare a fi mitul ca insarmarea este necesara pt. a putea extrage. Sarma a fost adaugate la foita pt. ca aceasta sa nu se curbeze pana este cladita (vezi orice revista veche ABC XYZ Bee Culture). Nu a fost adaugata pt. a permite extractia. Multi oameni fac extractie din rame neinsarmate, inclusiv eu. Dar daca insarmarea va convine, insarmati ramele, puneti stupul la boloboc si dormiti bine. Eu prefer sa folosesc doar corpuri medii (n.t echivalent romanesc corpuri cu rama de 162mm) si sa fiu in stare sa ridic corpuri si nu am avut niciodata nevoie de insarmare (n.t. Michael Bush  specifica ulterior ca practica doar stuparit stationar, la pastoral ramele trebuie insarmate desigur).

Cum se fac ramele fara fundatie?

  • Cu fagure cladit, se taie fagurele lasand un rand de celule pe margini
  • Cu o rama veche fara fagure, se pune intre doua rame cladite cu puiet
  • Cu o rama/fundatie de plastic, se taie  lasand un rand de celule pe margini
  • Cand faceti rame noi, se teseste leatul de sus (n.t. figura de mai jos). Puteti face latimea ramei de 1 1/4" (n.t. 32mm).

leatul de sus al ramei, sectiune

Dezavantaje?

            Asadar, cu mai putina munca si cheltuieli mai reduse ne alegem cu ceara curata, celule cu dimensiuni naturale si un cuib natural cu privire la distributia dimensiunilor celulelor si a trantorilor. Care ar fi partea proasta? Daca nu insarmati se poate sa aveti parte de faguri care se rup daca faceti pastoral. De asemenea trebuie sa tineti lazile la boloboc (n.t. fara insarmare) dar pt. stationar asta nu reprezinta o problema. La pastoral este mai dificil (n.t. se recomanda insarmare).

Durata

            In cel mai de durata caz, se reformeaza ramele in ritmul in care s-ar fi facut normal oricum. Se cumpara foita de fundatie si se inlocuiesc ramele tot timpul, nu? Unii fac rotatia la faguri la fiecare cinci ani sau mai putin. Unii inlocuiesc fagurele pe masura ce au nevoie de ceara dar oricum, daca nu mai folositi foita de fundatie si nu mai face tratamente cu pesticide pana la urma veti obtine fagure natural necontaminat.
            Daca aveti multa foita de fundatie o puteti vinde la cineva local care oricum trebuia sa cumpere si ii oferiti un pret mai bun.

Cel mai pesimist scenariu

            Sa vedem care ar fi cel mai pesimist scenariu. Sa presupunem ca dimensiunea celulei nu are nici o influenta. Nu este rezonabil sa se presupuna ca albinele vor fi mai putin sanatoase pe faguri naturali, deci in cel mai rau caz vor fi la fel. In cel mai rau caz costul este mai mic decat reformarea fagurilor contaminati cu foita de ceara contaminata. Asta nu este de fapt un lucru negativ. Munca este mai putina decat la prinderea foitelor de faguri. Costul este mai redus. Ceara nu va fi contaminata (cel putin pana cand o contamineaza apicultorul) si se stie ca ceara contaminata contribuie la lipsa de longevitate si prolificitate a matcilor si trantorilor. Deci stim ca albinele vor fi mai samatoase si matcile mai bune.

Cel mai bun scenariu

            Este cel mai pesimist scenariu pt. toate speculatiile privind dimensiunea celulei si fagurele natural. Cel mai bun scenariu este ca va rezolva problema varroa.

Stop tratamente

            Nu stiu toate experientele altora, dar eu, folosind faguri cu celula marita, am pierdut toate albinele daca nu am facut tratamente cativa ani. Dar in cele din urma le-am pierdut si daca am tratat cu Apistan. Era evident ca paduchii au castigat rezistenta. Cunosc cazuri de intreprinderi mari care au pierdut intreaga operatiune in timp ce foloseau tratamente cu Apistan si CheckMite. Asadar s-a ajuns la un punct la care si daca tratezi sau nu, albinele oricum adesea mor. Cred ca problema este ca noi nu dorim sa „nu facem nimic”. Vrem sa atacam problema si facem orice ne spun expertii pt. ca suntem disperati. Dar ceea ce ne spun ei oricum nu da rezultate. Dupa ce le-am pierdut  desi le tratam, nu am mai gasit nici o motivatie sa mai aplic tratamente. Tratamentele perpetueaza problema. Se cresc albine care nu pot supravietui cu orice le tratezi, se contamineaza fagurele si deranjaza tot echilibrul sin stup.

Ecologia stupului

            Este imposibil sa mentii ecologia complexa a unui stup in timp ce il otravesti cu pesticide si antibiotice. Stupul este o retea de micro si macro viata. Sunt mai mult de 30 de feluri de paraziti benigni sau benefici, de asemenea insecte, 8000 sau mai multe microorgansme benigne sau benefice care au fost pana acum identificate, fara unele din ele se stie ca albinele nu pot supravietui iar unele din ele suspectam ca tin sub control alti patogeni. Cu fiecare tratament aruncat in stup, de la uleiuri esentiale (care interfereaza cu simtul olfactiv al albinelor, folosit de acestea la comunicare si omoara microorganisme, benefice sau altminteri) la acizi organici (care omoara microorganisme si multe insecte si paduchi benigni) la acaricide (chimicale care omoara artropozi inclusiv insecte si paduchi dar paduchi cu eficienta mai mare) la antibiotice (care omoara microflora care este in mare parte benefica sau benigna dar sigur utila in mentinerea balantei si in inghesuirea patogenilor) chiar la siropul de zahar (al carui ph este in detrimentul multora dintre organismele benefice si este avantajos pt. multi dintre patogeni: loca europeana, loca americana, puietul varos, nosema etc., spre deosebire de ph-ul mierii care este mai mic si in detrimentul patogenilor si ospitalier pt. multe organisme benefice).Cred ca am ajuns la punctul in care este stupid sa credem ca am facut bine de vreme ce albinele sunt in colaps in pofida, sau poate din cauza acestor tratamente.

Dezavantaje daca nu facem tratamente

            Asadar care sunt dezavantajele daca nu facem tratamente? In cel mai rau caz vor muri. Asta se intampla in mod regulat deja. Nu cred ca contribui la asta daca le ofer sansa sa restabileasca un sistem natural sustenabil. Nu pot sa distrug acest sistem in mod arbitrar pt. a elimina un element. Dintre apicultorii pe care ii cunosc si care nu fac tratamente, chiar si folosind celula mare, au pierderi mai mici decat cei care trateaza. Pierderile sunt chiar mai mici folosind celula naturala sau celula mica. Dar chiar daca nu pui pret pe controversa privind dimensiunea celulei, netratarea are acelasi efect ca si tratarea. Particip la intruniri de apicultura in toata tara si intalnesc oameni care, ca si mine, au ramas fara albine desi tratau cu o constinciozitate religioasa, si au decis sa nu mai trateze. Noile lor albine o duc mai bine acum. Nu ma simt bine cand vad un stup mort, dar ma consolez cu ideea ca totusi se elimina o genetica slaba.
            Daca credeti ca o sa aveti prea multe pierderi (ma gandesc ca deja aveti prea multe pierderi) si nu puteti suporta acele pierderi, de ce nu faceti divizari si iernati mai multe nuclee care sa compenseze acele pierderi? Cateva divizari facute prin iulie, dupa ce ati incasat culesul principal, vor ierna bine de obicei, cel putin pe aici, si nu vor afecta productia de miere. Stupii mediocri se pot diviza chiar mai devreme, oricum mare lucru nu produceau, folosind botci de la stupii cei mai buni. De asemenea puteti diviza stupii puternici inainte de culesul principal, si sa obtineti stupi buni, matci bine hranite , mai multa miere si mai multi stupi.

Avantaje daca nu facem tratamente

            Care ar fi avantajele daca nu aplicam tratamente? Nu trebuie sa dam bani pe ele. Se scuteste drumul pana la stupina pt. tratamente. Ceara ramane necontaminata. Nu se deranjaza echilibrul natural prin distrugerea micro si macroorganismelor care nu sunt vizate de tratament. Se da o sansa intregului ecosistem al stupului sa-si redobandeasca echilibrul natural.
            Dar cel mai evident avantaj este ca pana nu se stopeaza tratamentele nu se poate face selectie pt. rezistenta. Cat timp se fac tratamente se ajuta albine cu genetica slaba si super paduchi. Cu cat stopati tratamentele mai devreme, cu atat mai repede vor incepe sa creasca albine care pot supravietui in simbioza cu parazitii.

A creste matci adaptate local

            A creste matci adaptate la mediul local din cei mai buni supravietuitori este un alt lucru ce nu poate fi negativ. Daca se inmultesc albine din supravietuitori fara tratamente, se obtin albine care vor supravietui in locul respectiv la problemele locale. Se vor incrucisa si cu albinele salbatice din zona, care sunt tot supravietuitori. Propaganda ca nu se pot creste matci care sa fie la fel de bune ca si cele cumparate este doar propaganda. Tot acolo se incadreaza si ideea de a schimba matca primavara devreme. Matcile timpurii sunt deseori imperecheate prost si hranite prost.  Daca nu se fac tratamente, nu se schimba matca in mod regulat si se folosesc cei mai de succes supravietuitori, matcile obtinute vor fi mai bune din urmatoarele motive:
  • Sunt adaptate local
  • Sunt crescute din supravietuitori
  • Se pot creste la momentul oportun cand exista suficienta mancare si trantori
  • Nu sunt inchise in cusca deloc, sunt puse din nucleul de imperechere direct in stup si oua fara intrerupere. Astfel se dezvolta ovariole mai bune si feromoni mai buni. Asta le face mai longevive, oua dupa un tipar mai bun, roiesc mai rar si vor fi mai usor acceptate.
  • Se scuteste multa munca. Daca reginele traiesc mai mult si se fac inmultiri din stupi care reusesc schimbare linistita la timpul oportun, se obtin albine care isi vor face singure schimbarea matcii. Acest lucru salveaza multa munca in gasirea matcii si introducerea ei pt. ca albinele pot face singure asta.
  • Chiar si la stupii la care se face schimbarea matcii, se poate scuti munca prin introducerea de botci fara sa se mai caute regina batrana. De obicei noua regina va fi acceptata si nu trebuie sa pierdeti vremea cautand vechea regina.
  • Se face o economie de bani. Matcile de productie costa de la 15$ la 40$ iar crescatorii cer mult mai mult. (n.t. preturile sunt din SUA)
  • Este foarte facil a tine regine de rezerva in nuclee pt. a le folosi oricand este nevoie.

Dar in legatura cu albinele africanizate?

            Apicultorii din zonele cu africanizate sunt preocupati de acest aspect. Eu nu ma aflu intr-o astfel de zona, dar pt. mine nu conteaza originea. Temperamentul conteaza. Productivitatea conteaza. Supravietuirea conteaza. Daca se cresc doar cele blande si se face schimbarea matcii la stupii agresivi cred ca totul va fi in regula. Diversi apicultori pe care ii cunosc din zone cu africanizate au ajuns la aceasta concluzie. Un alt lucru de avut in vedere este ca primele incrucisari cu hibrid sunt adesea agresive. Asadar daca se aduce genetica de afara se poate contribui la cresterea agresivitatii in stupina. Mai bine sa se faca selectia pt. blandete si sa se schimbe regina la stupii agresivi cu regina locala blanda.


Hrana naturala

            Este pur si simplu mai putina munca daca se foloseste hrana naturala. Daca nu fac hranire cu polen artificial primavara nici nu trebuie sa pregatesc turta etc. Daca nu dau sirop, nu trebuie sa cumpar zahar, sa fac siropul, sa merg la stupina si sa fac hraniri. Daca le las destula miere pt. iernare, am mai putine rame de scos, de dus acasa, de extras, de adus inapoi la lins, de facut sirop, de mers la stupina sa fac hraniri. Este mai putin de munca din toate punctele de vedere. Chiar daca nu credeti ca mierea este mai nutritiva pt. albine (desi atunci ma intreb de ce doriti sa produceti miere daca nu credeti ca exista o diferenta intre miere si zahar). Cu siguranta este mai putin de munca daca se lasa miere. Chiar daca va ganditi ca diferenta de ph nu este importanta (lucru de care ma indoiesc la modul serios), este mai putin de munca decat sa se faca sirop si hraniri. Chiar daca va obsedeaza diferenta de pret (0.4$ zahar fata de 0.9$ la 2$ miere per livra = 0.45kg), dupa ce se extrage mierea, se cumpara zahar, se face sirop, se merge la stupina, se fac hraniri, se merge din nou la stupina sa se scoata hranitoarele, credeti sincer ca este rentabil? Nu este doar diferenta de 0.6$ pe livra, decat daca munca depusa nu are nici o valoare. Sa presupunem ca diferenta in starea de sanatate a albinelor hranite cu miere versus zahar este doar marginala si sa ignoram faptul ca nosema se reproduce mai bine la ph-ul zaharului, la fel si puetul varos, loca americana si loca europeana. Sa ignoram toate acestea si presupunem ca are doar o influenta marginala. Dar totusi, s-ar putea sa faca diferenta dintre un stup supravietuitor si unul mort, iar pe aici un roi la pachet costa 80$.

Mai mult despre ph

            Siropul de zahar are un ph mult mai mare (6.0) decat mierea (3.2 la 4.5) (zaharul este mai alcalin). Viceversa, mierea are un ph mult mai mic decat siropul de zahar (mierea este mai acida). Acest lucru favorizeaza reproducerea tuturor bolilor puietului plus nosema. Toate se reproduc mai bine la ph 6.0 decat la ph 4.5.

Puietul varos ca exemplu

            „Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au redus drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un patogen inalt specializat pt. viata pe larve de albine.” Autor Departamentul de Stiinte Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Cod de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024
            Informatii similare sunt disponibile in legatura cu alte boli ale albinei. Incercati o cautare pe internet dupa ph si AFB (loca americana) sau EFB (loca europeana) sau Nosema si veti gasi rezultate similare despre capacitatea de reproducere functie de ph.
            Diferentele de ph afecteaza alte organisme benefice si benigne din stup. Celelalte peste 8000 de microorganisme din stup sunt de asemenea afectate de schimbarea ph-ului. Folosirea siropului de zahar de asemenea afecteaza echilibrul ecologiei stupului prin modificarea ph-ului hranei din stup si al hranei consumate de albine.

Polen

            Daca nu folositi inlocuitor de polen puteti sa lasati polen in stupi sau daca doriti puteti folosi colectoare de polen la cativa stupi (in functie de marimea stupinei) si colecta cateva kilograme de polen pt. a le pune intr-un hranitor deschis primavara. Intre timp se pastreaza congelat. Eu il asez pe un fund cu sita peste un fund solid, cu o cutie goala peste si capac. Astfel ploaia nureprezinta o problema.

Colectarea de polen

            Costul colectarii este in mare parte colectorul. Daca o faceti intr-o stupina aproape de casa sau in drum spre casa este usor sa goliti colectoarele in fiecare seara. Si astfel nu trebuie sa cumparati turte cu polen si aveti nutritie superioara.
            Daca va indoiti de diferenta polen natural – inlocuitor de polen, cautati cercetari  privind hranirea albinei ce fac aceasta comparatie. Albinele crescute cu inlocuitor de polen au viata scurta si sunt slabe.

Sinopsis

            Asadar ce aveti de pierdut? Puteti obtine genetica superioara pt. albine inmultindu-le d-voastra; fagure mai curat folosind rame fara foita si nefolosind tratamente; albine ce traiesc mai mult datorita cerii curate si hranirii cu polen natural; si mai putina munca daca se lasa miere si nu se recolteaza pt. a o inlocui cu sirop de zahar; si in cel mai rau caz pt. aceasta munciti mai putin iar in cel mai bun caz veti obtine un efect pozitiv evident asupra sanatatii albinelor.  In cel mai rau caz, daca implementati acest sistem putin cate putin, pierdeti ceva albine, ceea ce deja se intampla. In cel mai bun caz veti pierde mai putine.

Formula diferita de profit

            Sa incercam o formula diferita de profit. Cat timp, benzina, efort si bani cheltuiti pt. sirop, hranire, punerea de turta, aplicarea de tratamente, scoaterea tratamentelor, recoltarea putinei mieri pt. a o inlocui cu sirop, fixarea foitei de fundatie de fagure, etc.? Cat timp si bani veti economisii daca incetati sa faceti toate acestea? De cati stupi in plus v-ati putea ocupa in acest timp si cata miere ati obtine in plus?

16 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai mai nea Dorine trebuie sa mai citesti inca o data, ca se pare ca nu prea ai inteles nimic.

    RăspundețiȘtergere
  3. super tare articolul shi un mare RESPECT autorului!!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. super tare articolul shi un mare RESPECT autorului!!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cred ca am sa merg pe calea aceasta in stupina !

    RăspundețiȘtergere
  6. Am doua intrebari:
    1. Conform studiilor, dupa 2-3 ani forma fagurelui se modifica total.
    Practic grosimea peretelui ajunge la 0,8 (ce face celula de 5,5 sa ajunga la 4,7), iar acumularea de camasi nimfale, excremente de larve duce la îngrosarea fundurilor si dublarea pana la triplarea greutatii fagurelui. In acest sens, ca sa mentinem celula naturala de 4,9 trebuie sa inlocuim in fiecare an fagurele?
    2. O intrebare la care nu am gasit nicaieri raspuns: Ce se intampla daca punem la construit rama cu foita fara model (nici 5,5 nici 4,9 ci doar foaie lucioasa) ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce-ar fi daca n-ai pune foita deloc ? ai citit articolul degeaba

      Ștergere
  7. pai pune o rama lucioasa si afli ce mare lucru.

    RăspundețiȘtergere
  8. si referitor la faguri oricum ar fi la 3 ani schimbi, deci nu e mare stiinta de aflat,si ca o completare albina in mediu natural construieste de sus in jos tot timpul deci cand se stramtoreaza celulele oricum cuibu coboara usor si deasupra ramane magazie cu miere.

    RăspundețiȘtergere
  9. Celula la fagure difera de regiuni,de rase de albine,nu are aceasi dimensiune,cert este ca am fol rame dadant insarmate care eu fost cladite natural si dim au fost diferite ca marime intre fam si chiar intre fagurii din cuib,sarmele sunt obligatorii ptr a nu se rupe fagurii in trsport,in timpul culesurilo mari constr f multe celule de trantori,una peste alta cred ca la stupii bio redusi/ME E BINE FACUT UN EFORT SA FIE CUIBURILE CLADITE NATURAL,acum eu vin si intrebdaca are cineva o literatura mai veche unde se spune ca nu s a respectat pe foita celule ca dimensiune pe faguri ca eu nu am gasit o nicaieri si am citit si cate ceva din doua rafturimai micute de carti,adica pana n 89 nu am ratat nimic si de atunci tot ce a fost mai principal pe piata,singura care am pierdut o nefiind in tara a fost aceia a d nuli Moraru

    RăspundețiȘtergere
  10. Celula la fagure difera de regiuni,de rase de albine,nu are aceasi dimensiune,cert este ca am fol rame dadant insarmate care eu fost cladite natural si dim au fost diferite ca marime intre fam si chiar intre fagurii din cuib,sarmele sunt obligatorii ptr a nu se rupe fagurii in trsport,in timpul culesurilo mari constr f multe celule de trantori,una peste alta cred ca la stupii bio redusi/ME E BINE FACUT UN EFORT SA FIE CUIBURILE CLADITE NATURAL,acum eu vin si intrebdaca are cineva o literatura mai veche unde se spune ca nu s a respectat pe foita celule ca dimensiune pe faguri ca eu nu am gasit o nicaieri si am citit si cate ceva din doua rafturimai micute de carti,adica pana n 89 nu am ratat nimic si de atunci tot ce a fost mai principal pe piata,singura care am pierdut o nefiind in tara a fost aceia a d nuli Moraru

    RăspundețiȘtergere
  11. Bun articol, şi argumentat logic. Se vede că este scris de un om care iubeşte albinele nu mierea.
    Mai rar aşa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  12. Aritcolul este preluat de pe http://www.bushfarms.com/bees.htm (Michael Bush, el este autorul real al acestui articol).

    RăspundețiȘtergere
  13. Bună ziua, cum se poate cumpăra această carte?

    RăspundețiȘtergere